Salvarea montană ÅŸi speologică în judeÅ£ul Bihor,

de la început ÅŸi până azi

AlpiniÈ™tii, speologii, turiÈ™tii care activau în zona montană din Bihor, de multe ori s-au găsit în situaÈ›ia în care s-au produs accidente în zona montană, iar cei care intenÈ›ionau să ajute erau în imposibilitatea de a rezolva unele situaÅ£iifoarte complexe.

Nu dispuneau de experiență profesională, pregătire specifică È™i nici echipament tehnic care să facă posibil ca aceste intervenÈ›ii să fie duse la bun sfârÈ™it. S-a conturat necesitatea înființării unui astfel de serviciu de specialitate, la fel ca È™i în alte state cu zonă montană.

1952 - s-au terminat 366 km de poteci turistice cu 266 de stâlpi de marcaje si 190 de săgeÈ›i indicatoare, având rol de ghidare si siguranță.

1952 - Somogyi Sándor organizează o È™coală de tehnici elementare în alpinism, în acelaÈ™i timp se înfiinÈ›ează Clubul VoinÈ›a Oradea.

1952 - are loc prima alpiniadă din È›ară care a fost castigată de clubul Oradean prin reprezentanÈ›ii : Moldován András si Fényes György , Dr. Kerekes Pál si Papp György. De numele lor se leagă pitonarea traseelor Crucea Dreaptă , din Mijloc, Sörös È™i Kintorna.

1953 - Sörös 3A- Papp György , Fényes György È™i Dr. Kerekes Pál.

1954 - Crucea Dreaptă 4A - Papp György, Dr. Kerekes Pál È™i Kiss Béla

1956 - Crucea Mijlocie 4A - Papp György, Dr. Kerekes Pál È™i Kiss Béla

1962 - Crucea Stângă 4A (7 noembrie)- Szabó Béla, Balogh Károly

 

 

1964 - Ferenczi 4A (Grota cu porumbei) Ferenczi László, Dobrai Péter È™i Szalma Mihály. În 1954 se organizează primul concurs cu numele de "7 noiembrie" in Vadu CriÈ™ului. Până în 1960 au participat mai mult cățărători din Cluj È™i Oradea iar după 1960 a devenit concurs interjudeÈ›ean urmând să fie înscris in rândul concursurilor organizate de FederaÈ›ia de specialitate, fiind organizat în fiecare an in data de 7 noiembrie. În perioada anilor 60 în cadrul secÈ›iei de alpinism al Clubului VoinÈ›a, în urma alpiniÈ™tilor amintiÈ›i mai sus vine o nouă generaÈ›ie de cățărători: Malozsák Sándor, Sas Gyula, Balog Imre, Balog Károly, Labancz József, Gogucz Éva, Újlaki Piroska, etc.

1967-1968 - pe lângă DirecÈ›ia de Sănătate Publică Bihor se înfiinÈ›eaza Asociatia Sportiva Sănătateasectia de Alpinism coordonată de Lörinczi Ottó. La membri existenÈ›i în momentul respectiv, SzöllÅ‘si László (Venyige), Obermayer Péter, se alătură mai mulÈ›i speologi amatori având interes să înveÈ›e tehnicile de bază folosite în alpinism, din care cei mai mulÈ›i au rămas în club seduÈ™i de frumuseÈ›ea alpinismului. Cei mai mulÈ›i fiind de aceeaÈ™i vârstă È™i au demonstrat ca sunt cățărători foarte talentaÈ›i: Ilyés Gyula , Ilyés József, Gáspár István, Wittmann Péter, Süket Imre (Zsolaj), Kiss Katalin, Erdei Gábor(Pötyi), Kajtsa Károly, Májer Ferencz, Botos János, etc.

1969 - Wild Ferencz , Rády Gábor au deschis Surplomba Neagră 4B/ 8+ in Vadu CriÈ™ului.

În anul 1969 a apărut o Hotărâre a Consiliului de MiniÈ™trii nr. 140/1969 care a dispus imediat înfiinÈ›area unor servicii de salvare montane în 13 localități din 7 judeÈ›e. În acest moment Bihorul nu figurează pe lista celor È™apte judeÈ›e.

ExperienÈ›a a arătat însă că, în judeÈ›, turismul de masă, alpinismul È™i speologia au cunoscut o puternică dezvoltare È™i proporÈ›ional cu asta a crescut È™i numărul accidentelor.

           AlpiniÈ™tii, speologii, turiÈ™tii care activau în zona montană din Bihor au profitat de fiecare ocazie pentru a atrage atenÈ›ia liderilor politici ai  judeÈ›ului, referitor la  necesitatea înființării Serviciului JudeÈ›ean Salvamont.

          În 1973, la cererea domnului Toma Boerescu, È™eful salvamontului din Sibiu, orădeanul Gáspár Isvtán participă la programul de  patrulare preventive, pe toată durata sezounului de vară, a salvamontului din Sibiu , în M-È›ii FăgăraÈ™.

        În 1974 Gáspár Isvtán participă la  acÈ›iunea organizată de Toma Boerescu în M-È›ii FăgăraÈ™, ocazie cu care au cărat în spinare materialele de construcÈ›ii  È™i uneltele necesare pentru ridicarea refugiului alpin CălÈ›un.

         AlpiniÈ™tii, în limita posibilităților ÅŸi-au făcut vizibile opiniile lor în presa locală în legătură cu acest subiect.  A apărut în ziarul Făclia ( Faklya ) :

-12 mai 1972  - ConversaÈ›ie neregulată despre un sport regulat

-18 noiembrie 1978 – Cățărători bihoreni

-8 februarie 1979 – Salvatori montani în prăpastie

-16 martie 1979 – Trebuie salvamontul

-20 ianuarie 1981- Cățărători în val de vale

-9 februarie 1982 – O socoteală necesară

În anul 1982 debutează activitatea Salvamont Åžtei, ca urmare a creÅŸterii numărului de turiÅŸti ÅŸi mai ales a practicanÅ£ilor speologiei explorative ÅŸi sportive. În zona MunÅ£ilor Bihor a crescut considerabil ÅŸi numarul accidentelor deosebit de grave. Din dorinÅ£a de a răspunde într-o manieră profesionistă ÅŸi cât mai eficientă acestor provocări, începând cu anul 1982 au fost iniÅ£iate, cu sprijinul moral ÅŸi logistic al regretatului Maestru Emerit al Sportului Emilian Cristea ÅŸi al profesorului dr. Marcian Bleahu, demersurile în vederea înfiinţării FormaÅ£iei Salvamont Åžtei.

            În acelaÅŸi an, având la bază unica prevedere legală de organizare ÅŸi funcÅ£ionare a unităţilor Salvamont legiferată prin HCM 140/1969 ÅŸi a InstrucÅ£iunilor de Aplicare 545/1969, la inÅ£iativa dr.ing. Mátyási Sándor de la E.M. Bihor (Intr. Metalelor Rare BucureÅŸti), a dr. Popescu Gheorghe, medic cercetător ÅŸtiinÅ£ific la I.C.P.M.R.R. BucureÅŸti, SecÅ£ia Dr.Petru Groza ÅŸi Brijan Petru (Intreprinderea Mecanică) ÅŸi preÅŸedintele Clubului de Speologie “Speodava” din oraÅŸul Dr. Petru Groza, se pun bazele administrative ÅŸi tehnice ale primei FormaÅ£ii Salvamont din judeÅ£ul Bihor, o activitate de pionierat bazată pe pasiune ÅŸi respect pentru natură, munte ÅŸi semenii noÅŸtrii. Primii paÅŸi sunt:

- se începe corespondenÅ£a ÅŸi demersurile organizatorice cu: Consiliul Popular Dr. Petru Groza; F.R.T.A. (M.Mihăilescu, dr.I.Giurculescu), Inspectorat M.I., ProtecÅ£ia Civilă ÅŸi C.J.E.F.S.-Bihor, diferite centre Salvamont existente (prin relaÅ£ii personale): Sibiu, Piatra Neamt ÅŸi ReÅŸiÅ£a, cât ÅŸi cu StaÅ£ia de Salvare ÅŸi Unitatea Militară de pompieri din oraÅŸ;

- prin hotărârea conducerii S.U.T. (Spitalul Unificat Teritorial – Dr. Petru Groza, director dr. Ritli Ladislau) nr. 392/16.03.1983, se atribuie un spaÅ£iu pentru sediul Salvamont, pe str. N. Iorga nr. 32 (o sala de ÅŸedinÅ£e pentru cursuri ÅŸi o magazie pentru echipamente), actualmente spaÅ£iul este utilizat de A.S.M. – Åžtei;

  Primele echipe de salvare au fost formate din cei mai buni membrii ai clubului de speologie Speodava ÅŸi din sportivii de valoare din oraÅŸ. La infiinÅ£are, din aceste echipe au facut parte: Brijan P., Popescu Gh., Mátyási S., Vajda A., Cuc O., Kiss B., Tuduce I., BenÅ£ea-Nedelcu Mihaela, Cuc V., MureÅŸan T., Å¢intoi C., BudiÅŸcă Gh., Nica G.

  Zona de acoperire mult prea extinsă pentru posibilităţile de atunci a fost: creasta CârligaÅ£i – izvoarele SomeÅŸului Cald – PadiÅŸ – Boga – Cetăţile Ponorului – Valea Galbena – ÅŸaua Vârtop – creasta Biharia (Cucurbăta Mare) – Valea SighiÅŸtel – Valea Crăiasa, care a fost completată parÅ£ial cu Stâna de Vale ÅŸi cu platoul carstic VaÅŸcău din MunÅ£ii Codru-Moma.

 

 În 1983, emiterea deciziei Nr.10/09.02.1983 a Consiliului Popular a Or. Dr.Petru Groza (preÅŸedinte Klein N. ÅŸi av.Cuc Mihai – secretar, responsabil cu activitatea Salvamont) constituie de fapt actul oficial de înfinÅ£are a FormaÅ£iei Salvamont din oraÅŸ, respectiv din judeÅ£ul Bihor. La această dată Salvamontul a fost format din două echipe operative.

Obiective. Prin acest act de constituire a luat fiinţă o unitate Salvamont mult diferită de celelalte deja existente în Å£ară ÅŸi anume: în domeniul principal de activitate (care atunci nu a avut suport juridic) a fost inclusă pentru prima data salvarea din subteran (cavităţi naturale = peÅŸteri ÅŸi avene) echivaletul actual al activităţii salvaspeo, care la acea data nu a existat.

Această necesitate de extindere a activităţii clasice salvamont ÅŸi completarea cu salvarea din mediul subteran a izvorât din specificul geologic a zonei montane (M-Å£ii Bihor) ce urma a fi supravegheat, format predominant din terenuri carstice (> 1000 peÅŸteri ÅŸi avene), care la acea dată au generat cele mai multe accidente grave, care ÅŸi azi prezinta un potenÅ£ial de risc ridicat, cel puÅ£in pentru speoturism ÅŸi nu numai.

În activitatea echipelor din Salvamont - Dr. Petru Groza se regăsesc două direcÅ£ii de acÅ£iune: preventivă ÅŸi de salvare efectivă: suprafaţă ÅŸi subteran carstic.

Acest specific de activităţi a avut un efect ÅŸi asupra selectării personalului pentru desfăşurarea operaÅ£iunilor de instruire ÅŸi intervenÅ£ie, suprafaţă sau/ÅŸi subteran. Personalul salvator montan a fost astfel divizat în echipe specializate pentru suprafaţă respectiv subteran.

 

  Din 1983 ÅŸi pâna în 1987 inclusiv în cadrul activităţii salvamont un accent deosebit s-a pus pe activitătile preventive, în special patrulări sezoniere pe platoul carstic PadiÅŸ (vara) ÅŸi zona pârtiilor de schii din Vârtop (+/- Stâna de Vale) ÅŸi de rezolvare a cazurilor/solicitărilor iniÅ£iate prin alarmare.

  De asemenea, s-a intreprins o amplă acÅ£iune de revizuire a stării traseelor turistice din partea centrală a M-Å£ilor Bihor. Această activitate s-a desfăşurat prin repartizarea traseelor turistice pe echipe a câte doi salvatori montani, care prin parcurgerea traseului aveau obligaÅ£ia de a completa un formular de treseu cu specificarea neajunsurilor pe care le-au constatat (lipsă indicatoare, semne deteriorate, lipsă lanÅ£uri, securitatea parcurgerii traseului etc).

  În cazurile reale de solicitare prin alarmare – ieÅŸirea echipelor pe teren s-a desfăşurat pe baza unei scheme de alarmare în sistem militar (cu implicarea Unităţii Militare de Pompieri din oraÅŸ – prin comandantul de atunci cpt. Å¢intoi C-tin.). Acest sistem deÅŸi a funcÅ£ionat efficient, totuÅŸi a fost greoi - să nu uităm că atunci încă nu a existat telefonia mobilă.

 

 Din zona PadiÅŸ, sau poalele masivului Biharia (Valea Leucii ÅŸi ArieÅŸeni) ÅŸi chiar din Codru-Moma – zona Moneasa – alarmarea a fost realizată deosebit de eficient prin staÅ£iile radio fixe (pe linie MI) ale Intreprinderii Metalelor Rare  (E.M.B.). Lucrurile s-au simplificat ÅŸi mai mult când ÅŸeful formaÅ£iei a dispus de staÅ£ie radio fixă ÅŸi mobilă pe frecvenÅ£ele EMB ÅŸi SUT.

  AbsenÅ£ele personalului salvator montan de la locurile de muncă pentru desfăşurarea activităţilor organizate de salvamont (alarme, cantonamente, patrulare) au fost motivate prin « scoateri din producÅ£ie » care se plăteau din fondul de “obligaÅ£ii obÅŸteÅŸti” al unităţilor de producÅ£ie. În cazul activităţilor organizate pe baza unei planificări vizate de Consiliul Popular – Or. Dr.Petru Groza, solicitările de scoatere din producÅ£ie au fost emise de ÅŸeful formaÅ£iei salvamont.

Activitatea a fost condusă de Mátyási Sándor, care a provenit din Clubul Sportiv Universitatea BucureÅŸti - secÅ£ia de Alpinism I.P.G.G. (antrenor Dan Vasilescu) ÅŸi din Clubul de speologie Czárán Gyula – Tinca, cu recomandări în coordonare/antrenare de la Emilian Cristea. Acesta, a impus în salvamont un regim sever în ceea ce priveÅŸte activitatea de instruire ÅŸi disciplină, ÅŸi de-a lungul anilor a condus la numeroase schimbări în componenÅ£a echipelor, dar ÅŸi la creÅŸterea calitativă a pregătirii personalului salvator.

Organizatoric, Formaţia Salvamont din Dr. Petru Groza a avut următoarea structură:

1. Åžef formaÅ£ie: dr.ing. Mátyási Sándor;

2. Coordonare medicală: dr.Popescu Gheorghe şi dr. Mureşan Traian;

3. Coordonare tehnică de specialitate: Brijan Petru;

   4. RelaÅ£ii externe: ing. Heinzl Mihai

 

 ComponenÅ£a echipelor. O bună parte din personal a fost preluat de la Clubul de Speologie Speodava, care era foarte bine calificat, pentru că nu trebuie să uităm că la acea dată Speodava a reprezentat unul din cele mai bune cluburi de speologie sportivă din Å£ară, atât ca dotare tehnică cât ÅŸi ca personal. La o analiză atentă s-a constatat că acest personal se comporta foarte bine în mediul subteran, unde era stăpân pe situaÅ£ie, însă la suprafată, pe stâncă, avea lipsuri serioase, care cu timpul, prin antrenamente îndelungate, au fost corectate.

Baza tehnică şi materială a salvamontului cu sprijinul financiar al Consiliului Popular orăşenesc s-a imbunătăţit continuu, astfel:

- 1983 -1984 – pentru uniformizarea vestimentaÅ£iei personalului salvator, în cadrul Cooperativei “Progresul” din oraÅŸ, au fost executate la comandă: salopete, veste, pufoici (de culoare portocalie), truse sanitare individuale tipizate etc.;

- 1984 – sponsorizare Fabrica textile “MioriÅ£a” – cu produse de tricotaj, căciuli, pulovere etc.;

- 1984 – SecÅ£ia “Ambarom” (Sinteza Oradea) prin director ing. Groza Mircea – efectuează numeroase sposorizări – dotare mobilier sediu, asigură vopselele pentru refacerea marcajelor turistice, asigură mijloace de transport de teren pentru deplasarea echipelor;

- 1983 – în cadrul atelierului mecanic SecÅ£ia Explorări Geologice – secÅ£ia PadiÅŸ – se confecÅ£ionează prima Akja compactă din dotare;

 

- 1984 – 1989 – la Intreprinderea Mecanica – Dr. Petru Groza în continuare se proiectează – execută (ÅŸi se testează la rupere) diferite echipamente de bază. În 1984 – se execută 2 bucăţi targă Akja demontabilă, din două segmente (din aluminiu).

 

Programe de instruire. Dacă pentru dotarea tehnică parÅ£ială a echipelor, Consiliul Popular al oraÅŸului a acordat o ‘finanÅ£are de formă’ (fără atingerea în totalitate a baremului de dotare impus prin legislaÅ£ie), pentru participarea la programele organizate de F.R.T.A. – Salvamontul din Dr. Petru Groza nu a fost sprijinit financiar. Pentru suplinirea acestui neajuns, pe plan local, anual s-au organizat două ‘cantonamente’, etapa de iarnă ÅŸi de vară cu finanÅ£area de către unităţile de producÅ£ie din oraÅŸ prin forma legală, acceptată de ‘scoateri din producÅ£ie’.

Pregătirea fizică si tehnică de specialitate a salvatorilor montani s-a realizat astfel:

înaintea acceptării persoanelor ca membri în formaÅ£ie, au fost testaÅ£i în privinÅ£a stării de sănătate, teste specifice medicinii muncii în cabinetele de specialitate ale I.C.P.M.R.R – SecÅ£ia Dr.Petru Groza – de dr.Popescu Gh., prin deschiderea unei fiÅŸe individuale.

  - antrenamente săptămânale pentru rezistenţă fizică – durata 1 la 2 ore, constând în alergare pe teren variat pe lungimi de 6 – 10 km, care se încheiau cu verificarea reacÅ£iei organismului la efort fizic prin teste specifice medicinei sportive (Mátyási Sándor - responsabil);

  - organizarea probei de orientare turistică (proba de căutare accidentat – la acea dată era probă de raliu) – trasee de 5 – 7 km în pădurea din zona lacului cu extindere spre satul Valea Neagră (Matyasi Ludovic – responsabil)

  - cursuri la sală – organizate în mai multe etape, atât pentru membrii cât ÅŸi pentru aspiranÅ£i în vederea atragerii de noi membri. Aceste cursuri s-au derulat secvenÅ£ial pe cele trei specialităţi de bază:

- speologie sportivă (Brijan Petru);

- alpinism (Mátyási Sándor), cu metodele de salvare specifice fiecărui domeniu;

- orientare sportivă/turistică –căutare accidentat, utilizarea hărÅ£ilor topografice ÅŸi a busolei (Matyasi Ludovic).

  - antrenamente pe stâncă – se desfăşurau în funcÅ£ie de posibilităţi la sfârÅŸit de săptămână sau pe etape. Locurile de antrenament (1 – 1.5 lungimi de coardă) au fost în prealabil amenajate în premieră ÅŸi asigurate corespunzător (Mátyási S..- Brijan P.- Vajda A.- Cionca V.).

 

Cu ocazia acestor cantonamente, pe lângă tematicile propriu-zise de salvare, au fost efectuate ÅŸi o serie de premiere la căţărare, astfel:

- Biserica MoÅ£ului – 2 trasee (Mátyási S.- Brijan P.- Vajda A.);

- Cetăţile Ponorului – 2 trasee (Mátyási S.-Vajda A.; Brijan P.- Cuc O.);

- V.Boga- Piatra Câinelui -1 traseu (Mátyási S.- MureÅŸan T.);

- V.Boga –Piatra Bulzului – 1traseu gr.sup.(Mátyási S.- Vajda A.);

- Piatra Boghii – 3 trasee (Mátyási S.- Vajda A.; Brijan P.- Petrescu M.) doar 1 terminat – 6 lungimi c.; grad estimat IVB (Brijan P.- Vajda A.),

- Pietrele Negre – Traseul Corbul 4A - (Mátyási S.- MureÅŸan T.)

 

Practic s-a căţărat tot ce s-a putut, iar dacă nu au ajuns pitoanele s-au confecÅ£ionat altele a doua zi în atelierul mecanic din PadiÅŸ.

Pentru verificarea anduranÅ£ei în condiÅ£ii extreme pe timp de iarnă a unui grup restrâns de salvatori montani, în mai multe etape au fost organizate bivuacuri în M-Å£ii Bihor.

Dintre acestea amintim cele organizate la:

-         07- 12.03.1983 – Căput – Cetăţile Ponorului (efectiv complet);

-         09  - 11.02.1984 – vale alpină – Izvorul Bihorului – Vf.Cucurbăta Mare;

-         14 – 16.02.1986 – Valea Rea – Vf.CârligaÅ£i;

ParticipanÅ£i – două grupe/fiecare etapă: Mátyási S., MureÅŸan T., Vajda A.

                                                                        Brijan P., Kiss B., MuÅŸet A.

 

Privind retrospectiv, aceste exerciÅ£ii poate nu reprezintă mare lucru pentru zilele noastre, însă totul trebuie raportat la condiÅ£iile de atunci (echipamente grele, neconfortabile, ineficiente etc.) care pentru noi au constituit o adevărată provocare ÅŸi dăruire pentru munte.

Pregătirea medicală de prim ajutor. În FormaÅ£ia Salvamont din Or. Dr.Petru Groza, la instruirea salvatorilor ÅŸi participarea la acÅ£iunile de salvare ÅŸi-au adus contribuÅ£ia următorii medici:  

Dr. Popescu Gheorghe – medicină generală;

Dr. MureÅŸan Traian – chirurg -ginecolog;

Dr. Torok Robert – psihiatru;

Dr. Lupea Valentin – medicina muncii.

 

În prima etapă de înfiinÅ£are a formaÅ£iei salvamont din oraÅŸ, un rol decisiv atât administrativ cât ÅŸi ca medic, care a pus ÅŸi bazele dotării medicale a formaÅ£iei, l-a avut Dr.Popescu Gheorghe. El a prezentat primele cursuri de prim ajutor membrilor salvamont, cu utilizarea truselor medicale ÅŸi a instrumetarului din componenÅ£a acestora. Prin influenÅ£ele pe care le-a avut în lumea medicală a reuÅŸit de la inceput, împreună cu S.U.T. – Dr. Petru Groza ÅŸi StaÅ£ia de Salvare, să echipeze salvamontul cu o trusă medicală mult peste baremul legislativ, care practic a fost o trusă a medicului. De asemenea, încă din această perioadă, fiecare salvator a fost dotat cu trusă medicală individuală în conformitate cu baremul de dotare stipulat în legislaÅ£ie.

La instruirea medicală a salvatorilor montani, atât în cadrul cursurilor organizate la sediu, cât ÅŸi mai ales cu ocazia aplicaÅ£iilor pe teren (cantonamente), un aport deosebit l-a adus Dr. MureÅŸan Traian. Cursurile prezentate datorită stilului de expunere foarte expresiv ÅŸi convingător, a suscitat interesul personalului pentru acest domeniu esenÅ£ial al activităţii noastre de salvatori montani. Dr. MureÅŸan T., practic a participat la toate aplicaÅ£iile organizate ÅŸi la solicitările salvamontului cu ocazia intervenÅ£iilor reale.

        

  În 1987 Gáspár Isvtán, Ille László È™i Somogyi Sándor - pensionar, conducătorul secÈ›iei de turism a clubului TIPO  Poligrafia Oradea, având experiență, renume È™i vechime în viaÈ›a turismului bihorean, au încercat să menÈ›ină în atenÈ›ia  administraÈ›iei judeÅ£ene problema necesitîÈ›ii înființării unui serviciu de  salvare montană la nivel judeÅ£ean. Conducerea administraÈ›iei judeÅ£ene din aceste vremuri, în principiu, a fost de acord cu aceste încercări.

Dl. Somogyi a căutat  o persoană care are experienÈ›a necesară în privinÈ›a  funcÈ›ionării unui serviciu de salvamont judeÅ£ean È™i totodată are pe lângă experiență ÅŸi calificarea ca alpinist È™i speolog. Obiectvul comun a format echipa.

În aprilie au luat legătura cu dl. Dr. GyÅ‘rffy Lajos - conducător cu multă experiență a Salvamontului din Baia Mare. Gáspár Isvtán s-a deplasat  la Izvoare , unde cu dl. GyÅ‘rffy a purtat o discuÈ›ie despre sarcinile, posibilitățile È™i eventualele capcane.

 

La data de 20 iunie 1987 în baza hotărârii nr. 248/20.06.1987 a  Consiliului Popular JudeÈ›ean s-a înfiinÈ›at Serviciul JudeÈ›ean Salvamont Bihor. Din partea Consiliului Popular JudeÈ›ean dl. ing. Gheorghe MureÈ™an (È™ef serviciu  DirecÈ›ia Tehnică JudeÈ›eana Bihor) a fost numit pentru derularea activităților administrative È™i de secretariat ale serviciului Salvamont.

  

 

A început organizarea, selectarea membrilor È™i formarea echipelor. Nucleul de baza a salvamontului a fost alcătuit din alpiniÈ™ti, speologi, schiori legitimaÈ›i la cluburi de profil, È™i turiÈ™ti cu cunoÈ™tinÈ›e amanunÈ›ite privind  zona montană bihoreană È™i cu conditie fizică curespunzătoare ÅŸi nu în ultimul rand, membrii formaÅ£iei Salvamont Dr. Petru Groza. La nivelul judeÈ›ului, salvamontul avea 40 de membrii. Serviciul JudeÈ›ean Salvamont Bihor a fost alcătuit din 3 centre: Oradea, Dr. Petru Groza ÅŸi BeiuÈ™, în total 6 echipe.

A fost organizată asistenÈ›a Salvamont la Stâna de Vale,  PadiÈ™, Vartop, Vadu CriÈ™ului È™i defileul CriÈ™ului Repede , Meziad.  A început È™i pregătirea profesională în urma căruia la  DirecÈ›ia de Sănătate Publică Bihor s-a asigurat pregătirea în domeniul primului ajutor. Pentru a asigura cea mai bună îngrijire a accidentaÈ›ilor, între membrii echipei a fost ales È™i dl. Dr. Nagy Péter.

La nivel local a fost organizată pregătirea teoretică - practică și testarea cunoștințelor a membrilor Salvamont.

În Oradea a fost inagurat Sediul Salvamont, în Pasajul Palatului Vulturul Negru.

S-a continuat refacerea marcajelor È™i a traseelor turistice din judeÈ›. Echipări tehnice, lanÈ›uri, trepte, săgeÈ›i direcÈ›ionale, lucrări cartografice, proiecte. În elaborarea proiectelor È™i a desenelor technice a fost de mare ajutor dl. Daday János, inginer-colonel pensionat. În  continuu au fost fabricate, montate, schimbate, reparate echipările tehnice de pe traseele turistice È™i de alpinism.

În  1988:

- a avut loc primul stagiu de pregătire judetean în condiÈ›ii de iarnă, la Stâna de Vale;

- iulie - participare la Conferința de Salvaspeo din Moneasa;

- octombrie, Seminariu Salvamont, Poiana Brașov.

În continuu au fost achiziÈ›ionate echipamentele tehice, ecipamentul colectiv È™i cel personal, staÈ›ii radio (recepÈ›ie-emisie) È™i echipamentul medical necesar. A început È™colarizarea membrilor în È™colile organizate de OrganizaÈ›ia Profesională a Salvatorilor Montani din România. Școlile de vară au fost organizate la Padina, iar cele de iarnă în Parâng.

În  februarie 1989 la Raliul Salvamont de la BorÈ™a au paricipat două echipe bihorene:

·         De la Dr. Petru Groza: Iagăr Moise, Vaida Árpád, Nour Dan.

·         De la Oradea: Vodă DragoÅŸ, Iffiú András, Letea Mircea, Dobrai Péter.

În octombrie 1989 la raliul Salvamont nu a putut participa din Bihor decât o echipă Orădeană. În aceeaÈ™i lună am participat la Seminarul Salvamont de la Piatra Fântânele, BistriÈ›a.

Până în 1990, 16 membri ai Serviciului Salvamont din Bihor, deja au terminat ambele sesiuni (vară -iarnă).

 

În 20 ianuarie 1990 la Predeal a avut loc o întâlnire în vederea găsirii unei noi forme de organizare a Salvamontului. Au fost prezent 21 reprezentanÈ›i ai Serviciilor JudeÈ›ene Salvamont.

În 11 aprilie 1990 a fost aleasă conducerea naÈ›ională a Salvamontului, formată din 11 membrii, între ei găsim È™i pe orădeanul Gáspár István.

Făra a avea pretenÈ›ia că lista este complete, amintim pe câÈ›iva dintre cei care È™i au adus un substanÈ›ial efort la creÈ™terea calitativă a salvări montane din JudeÈ›ul Bihor:

Oradea : Ban Dumitru, CherecheÅŸ Livia, Borodan Teodor(Dorel), Piros Szilárd, Dr. Nagy Péter, Gáspár István, Paută Adrian, DragoÅŸ Vodă, Dobrai Péter, Letea Mircea, Dietrich Gustav, Iffiú András, Kokes János, Ille László, Ille Lajos, Czibulák János (Fóka), Nagy Sándor, Hajner János (Rubi), Szabó Sándor (Samu), Kovács László, Osváth Géza, Tavaszi János, Cosma Adrian, Ardelean Gavril,Nagy Tibor.

Dr. Petru Groza : Mátyási Sándor, Brijan Petru,  Vajda Árpád, Nour Dan, Petrescu Mircea, Iagăr Moise, Heinzl Mihai, Mátyási Ludovic, Kuti Ludovic, PătraÅŸcu Gheorghe,  MuÅŸet Alexandru, Cionca Voicu, Birta Cristian, Strusievici Mihai, Sălăjan Horea, Tulucan Tiberiu, Bulc Adrian, RoÅŸca Sorin.

BeiuÈ™: Naghiu Anton, Jurjiu Marcel, Bunas Dorel, Pica Octavian, Isoc Ovidiu, Dan Cristian.

 

***

După 1990, pe fondul schimbarilor intervenite în societatea civilă din România, aceste structuri au dispărut prin auto-desfiinÈ›are sau au devenit ineficiente, în mod special pe fondul lipsei de susÈ›inere financiară È™i administrativă din partea autorităților locale. Acestea se întâmplau în timp ce, datorită liberei circulaÈ›ii, al facilitării accesului la echipament performant È™i apariÈ›iei iniÈ›iativei private în exploatarea potenÈ›ialului turistic al zonelor montane, turismul montan È™i practicarea sporturilor specific montane au cunoscut un " boom" impresionant.

În consecință, în iunie 1995, se înfiinÈ›ează  Salvamont CRSE Apuseni - Oradea, ca departament de salvări montane încadrul Centrului Regional de Supraveghere Ecologică - Apuseni, la iniÈ›iativa unor foÈ™ti membri iai Salvamont Oradea È™i a unora dintre membrii cluburilor de alpinism È™i speologie din Oradea.

  În 1997, dupa 8 luni de campanie pro-Salvamont, an în care s-au utilizat toate mijloacele legale de sensibilizare a opiniei publice È™i în special a autorităților locale, Consiliul JudeÈ›ean Bihor înfiinÈ›ează Serviciul Public Salvamont Bihor, prin preluarea Salvamont CRSE Apuseni - Oradea. Salvamont Bihor, nu are personalitate juridică , fiind integrat în Serviciul Patrimoniu din cadrul DirecÈ›iei Economice a Consiliului JudeÈ›ean Bihor. La un an de la reînfiinÈ›area serviciului judeÈ›ean au fost cooptate È™i structurile respectiv persoanele care doreau sa se implice în activitate, existente la acel moment la Ștei È™i BeiuÈ™.

Structurile cu rol de decizie la nivel local ÅŸi judeÅ£ean precum ÅŸi opinia publică au conÅŸtientizat rolul ÅŸi locul Salvamont în cadrul organismelor de importanţă judeÅ£eană ÅŸi, de ce nu, regională odată cu intervenÅ£ia din peÅŸtera Micula, din anul 1998. Impresionanta mobilizare a resurselor materiale ÅŸi umane, durata lungă a intervenÈ›iei ( 17 ore) precum ÅŸi competenÈ›a salvatorilor au determinat schimbarea percepÈ›iei generale despre această activitate ÅŸi au deschis porÈ›ile colaborărilor viitoare cu alte structuri de intervenÈ›ie ÅŸi salvare.  Aceasta este prima acÈ›iune de salvare în care s-a colaborat  direct cu S.M.U.R.D. Bihor, atât prin alocarea unei maÈ™ini cu medic pe întreaga durată a intervenÈ›iei cât È™i prin faptul că un cadru medical calificat  a intrat în peÈ™teră alături de salvtori, asistând È™i monitorizând victima È™i pe întreaga durată a evacuării.

În luna aprilie 2002 s-a constituit AsociaÈ›ia Salvatorilor Montani Bihor . Membrii fondatori È™i nucleul de bază al A.S.M. Bihor, îl constituie foÈ™tii È™i actualii membrii ai formaÈ›iunii Salvamont Oradea, din cadrul Serviciul Public Salvamont Bihor .

Obiectivele  principale  urmărite de AsociaÈ›ia Salvatorilor Montani Bihor sunt:

- sprijinirea pe plan material, tehnic, logistic È™i uman a activității  Serviciului Public Salvamont Bihor

- dezvoltarea  asistenÈ›ei Salvamont  în zona montană a judeÈ›ului Bihor .

- promovarea  practicării  turismului  montan È™i  a sporturilor specific montane

- promovarea  conceptului de "cultură È™i educaÈ›ie  turistică" specific zonei montane, în special în rândul tinerilor.

- promovarea la scară naÈ›ională È™i  internaÈ›ională a   arealului montan românesc în sprijinul dezvoltării turismului  È™i  practicării lui  într-un cadru  civilizat  È™i  sigur.

- implicarea asociaÈ›iei  în  activități de asistare a comunităților afectate de catastrofe, calamități etc., în colaborare cu alte structure È™i organizaÈ›ii locale, naÈ›ionale È™i internaÈ›ionale care acÈ›ionează în acest sens.

            Anul 2003 a fost, cel puÈ›in în primele 6 luni, unul din cei mai grei ÅŸi solicitanÅ£i ani din întreaga istorie a salvamontului bihorean.

Nefericitul accident de la sfârÅŸitul anului 2002 în care 4 speologi bihoreni au fost surprinÈ™i de o avalanșă în M-tii FăgăraÈ™ a determinat, pe lângă  îndeplinirea îndatoririlor curente din sezonul  hibernal  È™i o mobilizare impresionantă de forÈ›e pentru participarea la acÈ›iunile de căutare / recuperare a celor 4 speologi. De-a lungul a 6 luni, printr-un efort colectiv material ÅŸi uman remarcabil, membrii salvamont Bihor s-au alăturat colegilor salvatori montani  din  ArgeÅŸ  în efortul de recuperare a celor dispăruÈ›i.

           Acest demers a deschis porÈ›ile colaborării cu alte structuri salvamont din È›ară ( ArgeÅŸ, Sibiu, Gorj etc) precum ÅŸi afilierea Serviciului Public Salvamont Bihor la  structuri de salvare / căutare de anvergură  europeană.

 

În anul  2004, datorită faptului că asociaÈ›ia a dovedit în numeroase rânduri că posedă o disponibilitate È™i un potential deosebit în a participa la acÈ›iuni de salvare - recuperare,  A.S.M. Bihor a fost invitată să facă parte din KARISZasociaÈ›ie caritativă constituită ca un parteneriat, cu scopul de a acorda asistență populaÈ›iei È™i comunităților în caz de calamități È™i catastrofe, cuprinzând organizaÈ›ii de profil din 3  țări europene - Ungaria, Slovacia È™i România.

        Începând cu luna aprilie 2005  modul de organizare al Serviciului JudeÈ›ean Salvamont Bihor a fost modificată prin semnarea unui accord între Consiliul JudeÈ›ean Bihor È™i AsociaÈ›ia Salvatorilor Montani Bihor, urmând ca activitatea de salvare montană să se desfășoare sub coordonarea asociaÈ›iei, fiind finanÈ›ată de Consiliul JudeÈ›ean Bihor. Serviciul va avea o structură unitară organizată pe două centre, Oradea ca Sediu Central È™i Ștei ca Centru Zonal.

Începând cu data de 16 ianuarie  2007 Serviciul JudeÈ›ean Salvamont Bihor a fost transformat în Serviciul JudeÈ›ean Salvamont – Salvaspeo  Bihor, în urma apariÈ›iei legii 402/2006, care reglementează activitatea de salvare speologică iar atributiunile ce decurg din această modificare legislative, au fost preluate tot de  AsociaÈ›ia Salvatorilor Montani Bihor.

 

Din momentul reorganizării Serviciului JudeÈ›ean Salvamont Bihor ca urmare a programelor de formare profesională desfășurate în mod continu s-au atestat È™i reatestat  cca 30 de salvatori montani sau salvatori speologi care au urmat inclusive cursurile de prim ajutor calificat – paramedic, unii având toate specializarile mai sus amintite, alti zece salvatori fiind în curs de pregătire.

În anul 2010 Baza Salvamont de la Vartop este inaugurată, urmand ca în 2013 ÅŸi 2014 Servicul JudeÅ£ean Salvamont-Salvaspeo să amplaseze 3 puncte Salvamont în ÅžuncuiuÅŸ, Stana de Vale ÅŸi Glăvoi.

Salvatorii din cadrul serviciului sunt membrii a celor două asociaÈ›ii profesionale care reglementează în România activitaÈ›ile de salvare montană si salvare din mediul subteran speologic, AsociaÈ›ia Salvatorilor Montani din România respective Corpul Român Salvaspeo. Serviciul JudeÈ›ean Salvamont – Salvaspeo  Bihor este reprezentat în cadrul Consiliului Serviciilor Publice Salvamont din România È™i încadrul Grupului de lucru pentru Salvarea Montană din cadrul Departamentului pentru SituaÈ›ii de Urgență din cadrul M.A.I., este primul serviciu salvaspeo acreditat È™i printre  primele servicii salvamont acreditate din România.

 

 

 

 În 2017 se înfiinÈ›ează Centrul de Pregătire pentru Salvatori Montani, în JudeÈ›ul Bihor, Sat de Vacanță Vârtop, beneficiind de experienÈ›a elveÈ›iană din St. Gallen.

Obiective ale proiectului, -general: de a consolida pe termen lung capacitățile È™i structurile din judeÈ›ul Bihor, în scopul de a oferi servicii mai bune de salvare
montană pentru comunitate și pentru turiști, beneficiind de cunoștințele și expertiza elvețiană.
Obiective specifice:

1. Consolidarea calităţii parteneriatului între instituÈ›iile elveÈ›iene È™i româneÈ™ti È™i creÈ™terea nivelului de cooperare între reÈ›elele locale È™i
internaționale. Sporirea vizibilităţii de cooperare existentă, care să permită ca cele mai bune exemple practice din ambele țări să fie cunoscute.

2. Facilitarea accesului voluntarilor de salvare montană la informațiile teoretice - prin elaborarea Codului / manualului de conduită de salvare montană, care conține,
de asemenea ÅŸi expertiza elveÈ›iană -È™i îndrumări practice pentru a îmbunătăți abilitățile lor, prin înfiinÅ£area primului Centru de Pregătire pentru Salvatori Montani din JudeÅ£ul Bihor beneficiind de experienÅ£a elveÅ£iană din St. Gallen.

3. Adaptarea modului de realizare a asistenței salvamont, prin asigurarea unui centru cu dotare tehnică corespunzătoare, prin schimburi de experiență, ateliere
de lucru, formarea È™i dezvoltarea abilităților de salvatori, precum È™i de adoptare a normelor în ceea ce priveÈ™te relaÈ›ia dintre echipa de salvare montană È™i cei care
gestionează È™i operează zonele de schi, astfel încât prevenirea accidentelor È™i intervenÈ›ii în caz de accidente să poată fi efectuate cu maximă eficiență.